Să le povestim copiilor despre ONG-uri și spirit civic

Spiritul civic este în fiecare dintre noi, latent. Apare la suprafață când se întâmplă ceva în vecinătatea noastră: familiei, prietenilor, vecinilor, colegilor. Iar atunci poate atinge cote pe care nu le bănuim.

Joci rolul bulgărelui de zăpadă. Ești un fulg undeva, într-o mare albă, te agăți de alt fulg, amândoi vă prindeți de cei din dreapta, stânga și, de mână, vă rostogoliți. Unii se pierd pe drum, alții rezistă până se închide cercul, iar unii, puțini, își fac propriul bulgăre.

Da, civismul trebuie să aibă ceva declanșator. Fie că e o persoană, fie un incident, o întâmplare la care ai asistat, o experiență de viață, o aventură. Trăim într-o țară unde dramele sunt peste tot, ai de unde să alegi cauza pe care o susții.

Iar cauzele sunt de tot felul. Al meu copil a pictat 20 de pietre, le-a vândut cu un leu bucata și a luat mâncare pentru cinci pisici abandonate. Putea să-mi ceară bani, dar primul lui gând a fost să-și mobilizeze gașca și să schimbe ceva. Au fost și oameni mari care nu i-au cumpărat pietrele, unii nici măcar nu l-au ascultat, nu credeau că un copil de 6 ani le poate spune ceva interesant.

Se întâmpla acum doi ani, lumea a aflat, iar bulgărele s-a rostogolit. Acum ies oamenii mari la poartă și îl întreabă ”ce animal ai mai salvat azi?” Au fost și arici, și păsărele, căței de toate culorile, chiar și râme. Da, râme. Le-a pus în ghivece, ca să aibă casa lor. Iar camera copilului s-a transformat într-o imensă trusă de ajutor: cutii, unelte, castronele, bețe, biberoane pentru pisoiași…

Spiritul civic se învață cel mai bine când ești copil, când încă mai ai încredere. Că un lucru bun contează. Oamenii mari au trecut prin dezamăgiri, urăsc sistemul, poate fac parte din el și nu cred că acțiunea lor ar putea schimba ceva. Le lipsește încrederea. Puținii adulți care încă o mai au se organizează în ONG-uri.

Prin natura meseriei mele, de profesor și jurnalist, am luat parte la acțiuni civice. Ba am și declanșat câteva.

”Bărbatul care-și plimbă fata oarbă are nevoie de tratament”. Îl știau toți pe acest bărbat: părăsit de soție, și-a dedicat viața creșterii fetei lui oarbe . În fiecare zi era în oraș, mai multe ore, fiind ochii ei. Dintr-o dată nu a mai fost văzut, iar eu am aflat, întâmplător, că era bolnav. Articolul scris a declanșat o reacție pe rețelele de socializare, iar lumea s-a oferit să-i jute. Iar asta pentru că-l știau pe om, era parte din realitatea lor.

Apoi am pus o etichetă, pentru a putea fi recunoscute, altor persoane care aveau nevoie de ajutor: ”fetițele care vând ziare”. Din nou, toți au înțeles că era vorba despre cele trei fetițe care stau zilnic în piață, după școală, și vând ziare. Reportajul meu, din cămăruța în care locuiau, a fost preluat de presa națională, iar viața lor e cu totul alta acum.

Și au urmat și alte povești de viață. Am scris despre o femeie căreia îi tăiase trenul picioarele și care trăia doar pe podea: gătea, spăla rufele copiilor, dormea pe jos. Despre sportivi săraci, case arse în incendii, spectacole caritabile.

Dar prima poveste, cu bărbatul care-și plimba fata oarbă, a fost momentul în care am realizat ce înseamnă civismul, îl stârnisem fără să vreau în mine și în alți oameni. Am știut, apoi, să-l caut în celelalte povești de viață.  Am avut grijă să spun fiecăruia dintre cei implicați că au dat dovadă de spirit civic. Da, nu toți știau ce au făcut, că se numește așa. Că tocmai au devenit noi oameni, civici, responsabili. Și că probabil făcuseră asta și înainte, dar nu au știut-o.

Același lucru va face și ONGFest, cel mai mare festival de ONG-uri din România, care va avea loc, anul acesta, la București (17 – 18 iunie. LATER EDIT – activitățile de duminică, 18 iunie, s-au anulat, din cauza vremii nefavorabile), Iași (24 iunie) și Cluj-Napoca (1 iulie). Va spune lucrurilor pe nume. Că a ridica o hârtie de pe stradă înseamnă spirit civic, că a construi un adăpost unei ființe, a hrăni o pisică cu biberonul, a dona sau te implica într-un caz umanitar se numește la fel. Că spiritul civic se manifestă oriunde lângă tine, chiar dacă la scară mică.  ONGFest 2017 este finanțat prin Programul de cooperare Elvețiano-Român, având Kaufland România ca sponsor principal, așa cum aflăm de pe pagina de Facebook a evenimentului.

orase3-1080x675Oamenii nu știu decât câțiva ONG-iști, cei pe care-i văd că se ceartă cu politicienii, că se leagă cu lanțuri de copaci sau protestează în centrul capitalei împotriva discriminării de orice fel. Nu. În țara asta sunt multe ONG-uri active în comunităţi restrânse, la nivel local, care dezvoltă şi implementează acțiuni de succes. Se ocupă de tineri, copii, animale, mediu sau sport. Au multe idei și proiecte, pe care abia aștept să le descopăr la ONGFest.

La această ediție vom cunoaște 132 de ONG-uri care se ocupă de o Românie mai bună, 4 ONG-uri din Elveția care onorează solidaritatea dintre cele două țări făcând cunoștință cu societatea civilă autohtonă și 2 ONG-uri din Moldova care abia așteaptă să cunoască publicul român. Vor fi peste 30 de ateliere, dezbateri și seminarii despre tot felul de subiecte faine și peste 90 de activități non-formale.

Spiritul civic se învață cel mai bine când ești copil, când încă mai ai încredere. O repet și îi îndemn pe oameni să-și ducă micuții la acest festival, să vadă cum arată un ONG-ist. De ce zâmbește el, de ce se încăpățânează să meargă mai departe, de ce are nevoie. Publicul nu este familiar cu activităţile desfăşurate de ONG-uri şi de aceea, majoritatea cetăţenilor nu este implicată în activităţi de voluntariat şi nu distribuie 2% din impozitul lor către organizaţii.

ONGFest e un eveniment kid friendly. O demonstrează chiar participanții, Fundația Principesa Margareta a României pregătind, pentru weekendul 17-18 iunie, mai multe  activități care să bucure copiii.

Vă propun și eu un experiment: lăsați copii să aleagă către ce ONG ar putea merge cei 2% din impozit! Iar cei care ar trebui să-i convingă ar putea fi tot copii! De promovare s-au ocupat deja, după cum vedem în clipul de mai jos:

Advertisements

10 thoughts on “Să le povestim copiilor despre ONG-uri și spirit civic

Add yours

  1. Imaginează-ţi un copil care îşi doreşte enorm să atingă un obiect de pe un raft al bibliotecii. Priveşte secunde sau minute în şir într-acolo pentru că nu bănuieşte că ar putea solicita ajutorul celor din jur deşi ştie mai multe cuvinte decât copiii de seama lui. Să fii părintele unui copil cu autism înseamnă să fii alături de el la tot pasul, pentru tot restul vieţii lui poate, să îl înveţi lucruri pe care ceilalţi le învaţă de la sine.

    care sunt ong=urile participante care se ocupa de autism, imi puteti spune?

    Like

  2. poate scapam si noi de prejudecati
    că ONG-iștii sunt exaltați, că sunt prea insistenți, că-s nerealiști și, că, pe deasupra, nu știu ce fac, nu sunt profesioniști. E un clișeu care mă face să râd, atunci când nu mă frustreaza peste măsură.

    Like

  3. Ar trebui facut mult mai mult pentru copiii bolnavi. Totul se face la noi în particular, pe banii parinţilor. Nu există centre specializate pentru recuperare, unde să poată face intensiv terapie. Din păcate, pentru copii cu dizabilităţi, indiferent de afecţiune, statul român nu are o politică publică orientată pe recuperarea şi integrarea copiilor în învăţământul de masă, valorificarea potenţialului lor şi pregătirea pentru o piaţă a muncii incluzivă. Datorită acestei abordări, majoritatea ajung la vârsta adultă în postura de asistaţi social.

    De aceea, activitatea ONG-urilor este orientată în acest sens: recuperarea copiilor şi a vocaţiei lor.
    Sunt frumoase si baloanele si jocurile din parcuri, dar trebuie umblat la spitale, institutii….

    succes cu ONGfestul

    Like

  4. eu vad des copii care lovesc animalel, cu o mare cruzime….
    Nu lovim animalele! sub nicio forma. acest comportament este frecvent intalnit mai ales in gastile de copii, aflati in spatele caselor, a blocurilor, prin diverse coltisoare ascunse, copiii pot sa fie foarte cruzi cu animalele. Animati de prezenta celorlati copii, fiecare poate sa contribuie la suferinta animalelor.
    Părintii trebuie sa se asigure ca nu poate fi vorba de asa ceva mai ales daca e vorba de copilul tau. Cultiva-i inca de la cea mai mica varsta dragostea pentru animale, citeste-i povesti in care ele sunt personajele principale si invata-l sa le protejeze.

    Like

  5. ”Cand esti copil inca mai ai incredere”
    Acesta este un mare ADEVAR, in copilarie se modeleaza caracterele, iar noi trebuie sa le spunem copiilor sa fie buni unii cu altii……

    Like

  6. foarte frumos fest-ul în prima zi
    păcat ca s-a amanat concertul We singing colors
    excelenta ideea cu trenul ONGFest
    haideti in Herastrau!

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Blog at WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: