M-am ucis singur

Sângele în mine nu mai circula fiindca s-a întepenit în cuvintele pe care nu le voi putea rosti vreodata. Nici macar speranta ca îmi vor fi iertate pacatele nu mai am. Locul în univers mi-a fost stabilit cu mult timp înainte. Lumea nu o sa înteleaga de ce nu pot înceta sa rumeg amintiri, cât nici eu de altfel, când involuntar, rar, fara motiv, pur si simplu îmi aduc aminte si nu stiu cum ar trebui sa reactionez. Am stat prea multe nopti gândindu-ma la asta încât am secat orice dorinta sa ies din aceasta stagnare. Scuip în urma un elogiu lung pentru tot ce am crezut ca am simtit, constrâns de lacrimi. Celor alesi sa-mi împartasesc rusinea, le ofer ceafa peste care pot sa ma loveasca daca ei înca mai cred ca pot iesi din vârtejul creat cu proprile-mi mâini. Las sa se vada de ce anume mi-am schimbat perceptia asupra lumii si într-un final asupra mea, cum am ascuns atâta vreme un nume, sentimente si gânduri, fara pic de lumina, cum am sperat si am croit carari de scapare

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Create a free website or blog at WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: