Patrula copiilor care reciclează. Scrisoare deschisă primarului Iulian Bădescu

rosalNu este o poză cu care să începi un articol, dar este un punct de pornire. Făcută în 2010, vara, în Ploieşti, imaginea aceasta, domnule primar, m-a convins atunci că trebuie să fac naveta.
Îmi căutam un apartament de închiriat. Am văzut, am mirosit, am închis ochii şi m-am întors în Breaza, oraşul meu natal, unde locuitorii care nu plătesc să le fie ridicat gunoiul săptămânal, încă îi mai pot da foc în curte. Despre asta, voi povesti altă dată.
Acum, revin la Ploieşti şi la acea zi, în care copilul meu m-a întrebat senin: „Aici trăieşte regele gunoaielor?”
Regele este personajul negativ dintr-o carte modernă pentru copii. Învins, într-un final, de o răscoală a prinţeselor de hârtie, nebunilor cu capul de sticlă şi a cavalerilor din plastic. Aceştia s-au hotărât că le e mai bine separat, că nu mai doresc să trăiască împreună, murdari, boţiţi şi nefolositori. Au decis să se reîntâlnească într-o viaţă viitoare, aşa că s-au predat la un centru de reciclare. Şi au fost un exemplu pentru cei care nu credeau în „viaţă după moarte” şi „reîncarnare”.
Cartea asta i-a plăcut mai mult decât cea cu lenea, oboseala şi somnul, alte personaje urăţele, dar care au reuşit să-l marcheze pe micuţ. S-a apucat chiar să scrie o carte a lui. A început prin a fotografia toate gunoaiele întâlnite în Ploieşti. Le-a transformat în personaje şi le-a pus să vorbească. Apoi a aşteptat un răpuns la scrisoarea adresată dumneavoastră, domnule primar, în care vă cerea să explicaţi prezenţa gunoaiele de pe străzi şi încetineala cu care se reciclează. Nu l-a primit. Aşa a pierit simţul civic din sufletul copilului, aşa am dat delete la pozele făcute. Adio proiect!
Interesant este faptul că, atunci când a fost făcută poza, în 2010, în Ploieşti se recicla deja. Oraş mare, oameni mulţi, greu de implementat. Nici acum, în 2014 nu este totul perfect, dar simpla participare la “bătălia” pentru titlul de Orasul Reciclarii dovedeşte că încercaţi să schimbaţi ceva, domnule primar!
Şi copilul meu e altul. Acum, când începe un proiect, îl duce până la capăt.
Mai facem o încercare. Acum. Vă scriem din nou, domnule Iulian Bădescu, pentru a vă sfătui să vă bazaţi pe copii pentru a ajuta oraşul “în care lucrează mami” şi în care plăteşte taxe şi impozite, să câştige acest titlu. Concurează cu alte 31 de „cetăţi ale cavalerilor reciclării, toate municipii înrolate în această luptă comună în vederea dezvoltării sistemului de colectare separată. Dar ştiţi asta, deja. Şi probabil ştiţi şi faptul că micuţii adoră să fie cavaleri.
orasul reciclariiCu cine se luptă cavalerii? Cu mentalitatea oamenilor. Altfel, nu se va atinge obiectivul de reciclare, până în 2020, a 50% din deșeurile menajere. Este o obligaţie impusă României de Uniunea Europeană, dar şi o dovadă a nivelului de civilizaţie. Rolul primarilor este să transmită comunităților pe care le conduc că protejarea mediului nu este o opțiune, ci un principiu de viață. Domnule Iulian Bădescu, aveţi copii, deci ştiţi foarte bine care este puterea lor de convingere. Mareeeee.
Schema e următoarea: cumva, îi convingeţi pe copii să recicleze. Copiii îi conving pe părinţi să recicleze. Problemă rezolvată.
Cum îi convingem pe copiii să colecteze selectiv? Vă ajutăm noi, cu blogul nostru. Evident, le spunem şi de premiul pe care l-ar putea câştiga Ploieştiul: o zonă eco wi-fi, un spațiu inedit de relaxare, 100% eco și cu acces liber la internet în valoare de 12.000 euro.
Premiu-oras-castigator
Apoi le vorbim despre dispariţia animalelor, poluare, aer curat, economie, salvarea planetei. Deşi le ştiu deja.
Iar ca să fim siguri că se vor implica, îi provocăm la tot felul de concursuri, fie ele doar cu miză simbolică. O medalie, o cupă, un premiu, un titlu de “cavaler al reciclării”. Şi-ar putea face o patrulă care să bată oraşul, să-i abordeze pe oameni şi, prin puterea cuvântului, a exemplului şi a uniformei, să-i convingă să recicleze. Ar putea începe cu funcţionarii din primăriei, apoi cu profesorii, colegii părinţilor (chiar şi şeful).
pubele bune
Copiii trebuie provocaţi şi stimulaţi! De idei sigur nu duc lipsă!
P.S. Nu strică nici asocierea cu nişte supereroi, gen Spiderman, Batman, Lanterna Verde, care sigur reciclează!
P.P.S. Sau nişte premii comestibile: o pubelă plină cu dulciuri, poate? Şi nu, nu m-a pus copilul să scriu asta, domnule primar!

Advertisements

One thought on “Patrula copiilor care reciclează. Scrisoare deschisă primarului Iulian Bădescu

Add yours

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Blog at WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: